Expozitia „CREDINȚĂ. ÎNCREDERE. CLANDESTINITATE. Imagini din dosarele polițiilor secrete”

Proiectul de cercetare Hidden Galleries (Galerii Ascunse) examinează rolul religiilor din clandestinitate în procesele transformative din societățile Central și Est europene în secolul al XX-lea prin prisma arhivelor polițiilor secrete din această regiune. Cercetarea re-examieaza și re-contextualizeaza conținutul arhivelor polițiilor secrete din România, Republica Moldova, Ungaria și Ucraina cu scopul de a atrage atenția publicului asupra utilizărilor și semnificațiilor alternative ale arhivelor privind studiul confesiunilor minoritare. Hidden Galleries (Galerii Ascunse) este un proiect găzduit de University College Cork și s-a desfășurat pe o perioadă de patru ani. Hidden Galleries a fost finanțat de Consiliului European pentru Cercetare (ERC) în cadrul programului pentru cercetare și inovare al Uniunii Europene Orizont 2020 ( nr. 677355) precum și de finanțare suplimentară pentru cercetarea în Ucraina din partea Consiliului Irlandez pentru Cercetare (IRC) în cadrul bursei postdoctorale oferite de statul irlandez nr. GOIPD/2017/764.

Expozitia „CREDINȚĂ. ÎNCREDERE. CLANDESTINITATE. Imagini din dosarele polițiilor secrete” este partea vizuala a acestui amplu proiect de cercetare si prezintă acțiunile poliției secrete împotriva religiei dintr-o perspectivă vizuală și culturală. Aducând laolaltă munca istoricilor, antropologilor, curatorilor și artiștilor, expoziția pune vizitatorul față în față cu un patrimoniu cultural dificil, constituit din imagini realizate sau adunate de poliția secretă din patru țări: România, Ungaria, Republica Moldova și Ucraina. Uneori violente sau indiscrete, alteori personale sau cu valoare documentară, materialele poliției secrete suportă varii interpretări și întrebuințări. 

Pe scurt, expoziția invită la o reconsiderare a relației cu trecutul recent.Cele patru țări, România, Ungaria, Ucraina și Republica Moldova nu au fost selectate întâmplător. Cetățeniii acestor țări au trăit cu toții experiența represiunii și supravegherii de către stat, începând cu anii 1920 și până la sfârșitul comunismului. Materialele au un caracter dublu: au fost folosite de poliția secretă drept probe incriminatorii împotriva comunităților religioase, dar în același timp reprezintă și memoria, patrimoniul cultural și mărturia spiritului creativ al acestor grupuri de indivizi. Aceasta expoziție nu reprezintă decât o fracțiune din materialul vast descoperit în arhivele poliției secrete și cele naționale.

Pe parcursul secolului al XX-lea, un număr de state din Europa Centrală și de Est au încercat eliminarea grupărilor și mișcărilor religioase considerate periculoase sau indezirabile. Dacă regimurile comuniste au adoptat această politică în scopul de a crea societăți atee, în care religia să nu mai aibă nicio influență, persecutarea minorităților religioase de către dictaturile de dreapta a avut ca scop predilect omogenizarea structurilor statelor naționale, de cele mai multe ori, în jurul unei identități etnice și religioase majoritare. În pofida dorinței de eliminare, a apărut însă o consecință paradoxală: mărturii, fotografii, obiecte personale și de cult, precum și obiecte efemere, care țin de viață religioasă au fost păstrate chiar de chiar instituțiile statului însărcinate să le distrugă. Dat fiind rolul central jucat de poliția secretă în încercarea acestor state de a controla și reglementa viața religioasă, arhivele acestor instituții conțin o colecție bogată de imagini, texte și obiecte confiscate și folosite pentru incriminarea membrilor diverselor grupuri religioase.

În paralel cu aceste materiale, poliția secretă a produs propriile reprezentări ale grupurilor religioase pe care avea ordin să le supraveghez e și să le controleze. Această expoziție prezintă modurile în care statele totalitare au încercat să surprindă religia în imagini, grafice, texte și dosare pentru a-i putea controla și elimina pe cei considerați indezirabili. Intenția cercetătorilor a fost să lase, pe cât posibil, fotografiile și imaginile găsite în arhive să spună această poveste.

Expoziția a fost realizată de către un colectiv internațional de cercetători sub coordonarea investigatorului principal, James Kapalo, reputat cercetător și profesor universitar de la Universitatea Cork din Irlanda. Echipa de cercetători a proiectului este formată din: Anca Sincan, Kinga Podevak, Agnes Hesz, Iuliana Cindrea, Tatiana Vagramenko, Dummitru Lisnic, Igor Casu Eforturile lor au beneficiat de sprijinul curatoarei Gabriela Nicolescu. 

Aducerea acestei expozitii de MOCR la Memorialul Revolutiei din Timisoara este finantata de Centrul Proiecte Timisoara. Cu acest prilej, MOCR isi propune ca in parteneriat cu institutia gazda sa organizeze mai multe evenimente care sa puna in valoare acest proiect, sa aduca un numar cat mai mare de vizitatori la Memorial si sa stimuleze dialogul intre diferitele comunitati etnice si confesionale din Timisoara: expoziție, prelegeri, proiectii de film, masa rotunda cu echipa proiectului.

Expoziția poate fi vizitată la Memorialul Revoluției din Timișoara în perioada 06.10-03.11.2023.

Proiectul face parte din Programul cultural national „Timișoara – Capitală Europeană a Culturii în anul 2023” și este finanțat prin programul Grow, derulat de Centrul de Proiecte al Municipiului Timișoara, cu sume alocate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Culturii.