top of page

SEISMOGRAF'77

SEISMOGRAF'77 este un proiect expoziÅ£ional al Muzeului Ororilor Comunismului în România ce se desfăşoară ca un repertoriu de portrete ÅŸi istorii ale cetăţenilor, atât cei care au dus un război personal cu regimul comunist, dar ÅŸi cei protejaÅ£i de dictatură. Este o microistorie a perioadei ceauÅŸiste, concentrată mai ales pe contextul cutremurului din 4 martie 1977 ÅŸi a replicilor sale socio-politice.

Efectele devastatoare ale catastrofei au impus efectuarea de ample ÅŸi costisitoare lucrări de consolidare, însă, nemulÅ£umit de costuri, CeauÅŸescu a interzis continuarea lucrărilor de consolidare la data de 4 iulie 1977. Abordând replicile cutremurului asupra arhitecturii ÅŸi societăţii, expoziÅ£ia SEISMOGRAF'77 devine un instrument complex ce are menirea a oferi informaÅ£ii, dar ÅŸi de a lăsa loc de întrebări, dialog, povestiri personale.

DSC_0497 (2)_edited.jpg
"O microistorie a perioadei ceaușiste, concentrată mai ales pe contextul cutremurului din
4 martie 1977 și a replicilor sale socio-politice"

Irina Hasnaș Hubbard, curatorul expoziției

Această expoziÈ›ie nu are menirea de a explica, ci de crea întrebări. Nu este o instalaÈ›ie muzeală comodă, pentru că nu este gândită să furnizeze confort vizual. Din momentul în care vă veÈ›i decide să urmăriÈ›i traseul seismografului veÈ›i descoperi un parcurs istoric care începe abrupt într-o mulÈ›ime ce părea mută în ianuarie 1977 È™i se încheie în larma vocilor acoperite de gloanÈ›ele RevoluÈ›iei din Decembrie 1989.

Seismograful marchează prin semnalare portretele È™i poveÈ™tile oamenilor care au dus un război personal cu regimul comunist, respectiv al celor care au fost protejaÈ›i de dictatură, ca pioni loiali sau actori principali în aparatul de represiune.

Cutremurul din 4 martie 1977 a fost catastrofa naturală care a dat pretextul ideal pentru regimul de la BucureÈ™ti să iniÈ›ieze o campanie de demolare È™i remodelare a arhitecturii urbane, chiar È™i a structurii interne a oamenilor. DorinÈ›a creării unui om nou, consolidat în bazele comunismului naÈ›ional fusese ea însăși fisurată, însă cu mult înainte de 4 martie, de alt cutremur, de data aceasta unul social

Sursele lui sunt invizibile, fiind ascunse cu forÈ›a de regimul dictatorial. Fiecare voce condamnată la izolarea socială, suprimată de brutalitatea sistemului, lipsită de minima apărare a dus la construirea unui val seismic de o ritmicitate remarcabilă. Falia care a determinat ruptura dintre social È™i politic s-a aflat într-o miÈ™care constantă lăsând urme profunde în mentalul colectiv până azi. 

Seismograf ’77 este unicul instrument de felul lui, deoarece este creat cu scopul de a identifica replicile revoltei sociale înainte de marele cutremur al tranziÈ›iei din decembrie 1989. Toate pasajele È™i vocile sunt construite în oglindă, într-un itinerariu care vă va trece prin traumă, reprimare, adaptare È™i rezistență socială.

Vă invităm, astfel, să parcurgem împreună materialul expoziÈ›ional!

Concept muzeal

Se propune o abordare bazată pe 2 direcții conceptuale principale:

  • Urmărirea firului roÈ™u ca fir narativ principal , organizat din punct de vedere cronologic È™i susÈ›inerea discursului obiectiv al acestuia prin vocile foÈ™tilor deÈ›inuÈ›i redate în elementele verticale;

  • Dispunerea distinctă a citatelor proprii È™i a descrierii personajelor pe panouri diferite È™i redarea binomului disident-torÈ›ionar prin configuraÈ›ia elementelor verticale.

Capture.PNG

Module masă

Masa 1 & Masa 2

Cutremurul 1977; Represiunea anii '80; Securitatea

Anului 1977  a declanÈ™at fisuri profunde în sistemul comunist. În ianuarie 1977 un cutremur social a fost pornit de Paul Goma, odată cu scrisoarea publică de adeziune la miÈ™carea Cehoslovacă cunoscută sub numele de Charta 77.

Sistemul ceauÈ™ist a fost incapabil să stăvilească numărul ridicat de aderenÈ›i la Charta 77; strigătul pentru dreptate È™i adevăr spărsese bariera anonimatului. Lipsa de răspuns real a statelor comuniste la ConferinÈ›a de la Helsinki a generat valurile de reacÈ›ii care  au determinat apariÈ›ia unor noi fracturi între societate È™i mediul politic. În România, elementara cerere de respectare a prevederilor drepturilor omului a generat o înăsprire a represiunii politice care s-a răsfrânt asupra populaÈ›iei într-o manieră mai puÈ›in brutală decât în perioada lui Gheorghe Gheorghiu Dej, dar cu mult mai subtilă È™i perfidă.

În 4 martie o catastrofă naturală pe fondul unui seism social a curmat viaÈ›a a peste 1500 de oameni È™i a deschis calea regimului dictatorial către  implementarea în timp real a unei politici megalomane de remodelare urbanistică a marilor oraÈ™e.Dubla fractură socială È™i fizică a catastrofei naturale a transformat arhipelagul politic È™i social din România într-o luptă de supravieÈ›uire, în care statul înscena, complota È™i îÈ™i izola proprii cetățeni, pentru că PCR se temea că va pierde lupta cu dizidenÈ›ii.

​FaÈ›ada unui stat comunist uman, aÈ™a cum dorea CeauÈ™escu să vândă imaginea Republicii Socialiste România în Occident, îÈ™i arătat lent, dar sigur falsitatea. OpozanÈ›ii primesc încă o lovitură mascată medical prin internările abuzive la azile psihiatrice, aÈ™adar o armă stalinistă este reutilizată ca mecanism de reprimare a celor a căror voce nu putea fi amuÈ›ită. Regimul de la BucureÈ™ti amplifica cultul personalității cuplului dictatorial, în timp ce dreptul la opinie devine delict, iar orice interacÈ›iune interumană capătă aura sumbră a neîncrederii, a fobiei de celălalt. Politica externă a RSR era una militantă È™i aparent implicată, dar la nivel superficial, în lumea diplomatică. În plan intern ducea o avidă activitate de exterminare a oricărei miÈ™cări de rezistență subterană.

Masa 2(tambur)

Module verticale

Panou 1

Represiunea - anii 80

 

Anul 1977  a declanÈ™at fisuri profunde în sistemul comunist. În ianuarie 1977 un cutremur social a fost pornit de Paul Goma, odată cu scrisoarea publică de adeziune la miÈ™carea Cehoslovacă cunoscută sub numele de Charta 77.

Sistemul ceauÈ™ist a fost incapabil să stăvilească numărul ridicat de aderenÈ›i la Charta 77; strigătul pentru dreptate È™i adevăr spărsese bariera anonimatului. Lipsa de răspuns real a statelor comuniste la ConferinÈ›a de la Helsinki a generat valurile de reacÈ›ii care  au determinat apariÈ›ia unor noi fracturi între societate È™i mediul politic. În România, elementara cerere de respectare a prevederilor drepturilor omului a generat o înăsprire a represiunii politice care s-a răsfrânt asupra populaÈ›iei într-o manieră mai puÈ›in brutală decât în perioada lui Gheorghe Gheorghiu Dej, dar cu mult mai subtilă È™i perfidă.

În 4 martie o catastrofă naturală pe fondul unui seism social a curmat viaÈ›a a peste 1500 de oameni È™i a deschis calea regimului dictatorial către  implementarea în timp real a unei politici megalomane de remodelare urbanistică a marilor oraÈ™e.Dubla fractură socială È™i fizică a catastrofei naturale a transformat arhipelagul politic È™i social din România într-o luptă de supravieÈ›uire, în care statul înscena, complota È™i îÈ™i izola proprii cetățeni, pentru că PCR se temea că va pierde lupta cu dizidenÈ›ii.

​FaÈ›ada unui stat comunist uman, aÈ™a cum dorea CeauÈ™escu să vândă imaginea Republicii Socialiste România în Occident, îÈ™i arătat lent, dar sigur falsitatea. OpozanÈ›ii primesc încă o lovitură mascată medical prin internările abuzive la azile psihiatrice, aÈ™adar o armă stalinistă este reutilizată ca mecanism de reprimare a celor a căror voce nu putea fi amuÈ›ită. Regimul de la BucureÈ™ti amplifica cultul personalității cuplului dictatorial, în timp ce dreptul la opinie devine delict, iar orice interacÈ›iune interumană capătă aura sumbră a neîncrederii, a fobiei de celălalt. Politica externă a RSR era una militantă È™i aparent implicată, dar la nivel superficial, în lumea diplomatică. În plan intern ducea o avidă activitate de exterminare a oricărei miÈ™cări de rezistență subterană.

bottom of page